România, sărăcie cronică


România se confruntă cu una din cele mai profunde crize din Europa, întrucât contagiunea externă a găsit ţara noastră cu o societate sărăcită şi o economie slabă, incapabilă să-i facă faţă, potrivit Raportului „România: Răspunsuri la criză”, lansat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) şi Institutul Naţional de Cercetări Economice. România nu poate depăşi criza economico-socială cu care se confruntă, pentru că Puterea nu a înţeles natura ei. 

Studiul este realizat de sociologi care, pe lângă analiza măsurilor luate până în prezent şi un diagnostic al crizei româneşti în context european, oferă şi soluţii. Greşeala a început odată cu „negarea”, Guvernul considerând că România nu este şi nu va fi în criză, „America fiind prea îndepărtată”. Raportul susţine că nicio măsură luată până acum nu duce la ieşirea României din criză, iar cea mai mare greşeală este operarea unor tăieri drastice pentru reducerea deficitului.

Astfel, spune studiul, dacă sursa crizei constă în datoria externă, care este preponderant privată, atunci soluţia nu trebuie căutată în politica bugetară, ci în cea economică.

„După 21 de ani, plătim preţul deficitului de politică economică activă. Din motive diferite, toate guvernările din acest răstimp s-au caracterizat printr-un fetişism al pieţei. Statul trebuie să se amestece cât mai puţin în economie. A făcut ce trebuia: să o privatizeze şi să o lase să se reconstruiască de la sine, ca o parte a unei economii globale”, explică sociologii.

Iluziile ieşirii din criză

O iluzie privind criza, din punctul de vedere al autorilor, este că, eliberată de „presupusa povară a bugetului”, economia îşi va reveni semnificativ de la sine. Potrivit studiului, problema nu este că bugetul sufocă economia, ci faptul că economia nu susţine suficient bugetul şi că nici resursele existente nu sunt orientate eficient şi după o prioritizare clară.

Şansa de relansare economică mai este blocată şi de iluzia că „o economie dezechilibrată, redusă la zone marginale, cu one bazate pe mecanisme parazitare”, poate doar prin forţe proprii să devină prosperă, apropiată de nivelul economiilor dezvoltate. O altă iluzie este aceea că orice investiţie duce la creştere economică.

„Primii ani de tranziţie s-au caracterizat prin cheltuieli economice care nu au dus la restructurare, ci la consolidarea bogăţiei private, care nu s-a transformat în capital utilizat în economia naţională. Cheltuielile de investiţii au dus mai degrabă la creşterea profitului plecat în alte economii şi la întreţinerea jocului politic”, mai spune studiul.

O altă iluzie a ieşirii din criză este că suferinţa din strângerea curelei e urmată de prosperitate. Strângând cureaua, săracul speră că va ieşi din sărăcie, dar nu iese, ci devine mai sărac. Strategia strângerii curelei s-a redus la blamarea incoerentă a cheltuielilor sociale. Rezultatul este degradarea capacităţilor sociale ale ţării, mai spun autorii.

Există soluţii. Regândirea strategiei de suport pentru economie este un punct vital al ieşirii din criză. Aceasta presupune, în primul rând, întărirea punctelor strategice ale economiei. Bunăstarea naţiunii, inclusiv consolidarea rolului sistemului public în susţinerea economiei şi a rolului complementar de producere a bunăstării, depinde de performanţele economiei româneşti, şi mai puţin de cele ale economiei mondiale.
Soluţia economiei… politica

Natura crizei actuale nu este economică, ci politică, astfel încât numai rezolvarea crizei politice va duce la ieşirea din situaţia în care se află România. Important este, spun autorii analizei, nu atât ce decizii se iau, ci cum sunt ele luate. Soluţia imediată, care ar debloca întreg sistemul, „ar fi ca preşedintele jucător să treacă la poziţia de preşedinte arbitru şi constructor al solidarităţii şi al unui consens politic anticriză”, spun sociologii de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. 
Riscurile politicii actuale, conform autorilor, ţin de o economie săracă, fără resurse şi cu vulnerabilitate ridicată în competiţia mondială. Ele continuă cu o ocupare scăzută a locurilor de muncă, joburi slab calificate şi prost plătite, locuri de muncă nesigure şi putere discreţionară a angajatorului. Bugetul, subfinanţat în mod cronic, este incapabil să susţină dezvoltarea economică şi socială. Politica României duce la accentuarea polarizării societăţii, numărul persoanelor dependente de stat crescând la jumătate din populaţie, și la cronicizarea sărăciei acelui segment de populaţie aflat sub limita simplei supravieţuiri. Sistemul politic actual duce şi la degradarea continuă a serviciilor de sănătate şi de educaţie şi la diminuarea accesului celor săraci la servicii de calitate, la creşterea explozivă a criminalităţii şi a corupţiei, la demoralizarea populaţiei, la explozii de violenţă, ca urmare a creşterii tensiunilor sociale într-o societate divizată, cu o solidaritate socială scăzută şi lipsită de încredere în instituţii şi în poporul român.

Cei mai săraci din Europa

Criza românească este una dintre cele mai profunde din Europa, deoarece a debutat în contextul unei societăţi sărăcite şi al unei economii slabe, incapabilă să facă faţă unei crize, mai spune Raportul ICCV. Astfel, potrivit datelor Eurostat cuprinse în studiu, în 2008, media veniturilor pe adult în România era de 2.323 de euro, cea mai scăzută de pe continent. Spre comparaţie, un bulgar câştiga anual, în 2008, 2.662 de euro, în Polonia se câştigau 4.944 de euro pe an, în Grecia, 12.766 de euro, în Germania, 21.086 de euro, iar în Luxemburg, 35.448 de euro.

Raportul mai spune că faptul cel mai îngrijorător este sărăcirea salariaţilor. Potrivit unei statistici recente a Eurostat, preluată de ICCV, România are cel mai mare risc de pauperizare a celor care muncesc. 17,9% dintre salariaţi sunt săraci, comparativ cu media europeană, de 8,4% din populaţia ocupată. Aceasta se explică şi prin faptul că, în prezent, numărul angajaţilor plătiţi oficial cu salariul minim pe economie ajunge la aproximativ 1,5 milioane de oameni, adică peste 36% din totalul de 4,1 milioane de salariaţi.
Expuşi sărăciei sunt şi copiii, care, dacă trăiesc în familii plătite cu salariul minim pe economie, mai ales dacă sunt din mediul rural, trăiesc sub spectrul abandonului şcolar şi, prin urmare, riscă să nu scape niciodată din zona de extremă sărăcie. 

Sursa : http://www.qmagazine.ro/articole/8021/romania-saracie-cronica.html

Anunțuri
Explore posts in the same categories: Articole publicate

%d blogeri au apreciat asta: